Materialul Digi24 arată starea barajelor și digurilor incluse inițial în finanțarea PNRR.Foto: Digi24
România a rămas cu finanțare PNRR pentru reabilitarea unui singur baraj, deși planul inițial viza 30 de baraje și 510 kilometri de diguri, potrivit unui material Digi24 publicat joi dimineață.
Subiectul are miză națională pentru că privește infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, bani europeni pierduți și instituții care administrează lucrări construite în mare parte înainte de 1990. Digi24 citează date și declarații ale reprezentanților Administrației Naționale Apele Române.
În România sunt 2.194 de baraje, împărțite pe categorii de importanță. Din total, 920 nu sunt autorizate sau au autorizația de funcționare în siguranță expirată, arată materialul. Problemele vizează mai ales barajele mai mici, din categoriile C și D, dar numărul lor rămâne mare pentru o infrastructură care trebuie monitorizată permanent.
Sorin Rîndașu, director general adjunct al ANAR, a spus pentru Digi24 că 46 de baraje au probleme litigioase, cu procese pe rol. Pentru celelalte, unele primării ar urma să preia responsabilitatea, iar acolo unde autoritățile locale nu o fac, Apele Române ar trebui să se ocupe de ele, cu cheltuieli suplimentare.
Situația digurilor este descrisă de aceeași sursă ca fiind dificilă. România are aproximativ 9.580 de kilometri de diguri, multe construite în urmă cu circa 60 de ani. Conducerea Apelor Române susține că nu mai are suficienți oameni pentru monitorizare și întreținere, iar un muncitor hidrometru poate ajunge să urmărească aproximativ 20 de kilometri de dig.
Planul inițial din PNRR prevedea 557 de milioane de euro pentru 30 de baraje, 20 de poldere și 510 kilometri de diguri. O parte dintre licitațiile organizate de Apele Române nu au atras ofertanți, iar termenele pentru proiectare și execuție au devenit greu de respectat în calendarul programului european.
După prima tăiere a finanțării, lista a fost redusă la 13 baraje, 13 poldere și 408 kilometri de diguri. Ulterior, Comisia Europeană a acceptat finanțare aproape numai pentru un baraj și un polder, fără kilometri de diguri în forma rămasă, potrivit Digi24.
Andra Negoi, director pentru investiții și dezvoltare în ANAR, a declarat că unele proiecte au stat pe loc în așteptarea hotărârilor de guvern necesare. Ea a indicat și constrângerile de calendar ale PNRR, care au lăsat perioade scurte pentru proiectare și pentru pașii administrativi.
Materialul Digi24 include și exemple de teren, inclusiv barajul Buftea, aflat în linia de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor, unde unele echipamente datează din 1936. La Budeasa, lângă Pitești, echipamentele vechi din 1978 se defectează frecvent, iar piesele de schimb sunt greu de găsit, potrivit declarațiilor citate.
Specialiștii Apelor Române spun că barajele mari nu prezintă risc structural iminent, dar funcționează cu echipamente vechi, care pot crea probleme operaționale. Finanțarea pierdută prin PNRR rămâne, în această ecuație, diferența dintre o modernizare plătită din bani europeni și lucrări amânate pe bugete viitoare.
Secțiunea de comentarii va fi disponibilă în curând.