Omul de afaceri american de origina română, Onisim Dornenanu, a intrat recent sub lumina reflectoarelor odată cu anunțarea deciziei de a investi semnificativ în țara natală.
Deși sunt cunoscute eforturile întreprinse la nivel oficial pentru a crește legăturile comerciale între cei doi parteneri transatlantici, este cunoscut faptul că România este încă percepută în mediul de business american drept o destinație care comportă un grad mai ridicat de risc.
Am discutat în acest context cu dl Onisim Dorneanu pentru a întelege perspectiva unui om de afaceri venit de peste ocean dacă toate aceste zvonuri au o bază reală.
Afacerile dlui Dornenanu din Statele Unite cuprind mai multe domenii, între care industria de IT, imobiliare sau cea a tehnologiilor „high end”, acesta deținând unul dintre cale mai mari centre de comercializare a dronelor din SUA. Unul dintre domeniile asupra căruia dl Onisim Dorneanu s-a concentrat în mod special în ultimii ani vizează industria medicală. Mai exact, a fost preocupat de intersectarra noilor tehnologii cu sistemul de sănătate, iar rezultatele au fost remarcabile, cel puțin în Statele Unite. Rămâne de văzut dacă România va reuși să absoarbă aceste soluții inovatoare.
Întrebat fiind care este cea mai mare provocare pe care o percepe la debutul acestei „aventuri investiționale” pe piata din România, dl Dorneanu remarcă „rezilienta la schimbare”, sau mai simplu spus, teama de noutate: „Avem de-a face cu două filosofii, mediul privat și cel de stat avand metabolisme foarte diferite. În primul rând, trebuie să remarc faptul că România pentru mulți oameni de afaceri cu potențial din Statele Unite, sau companii cu apetență investițională, reprezintă încă o mare necunoscută. Aici cred că statul român poartă cel puțin parte din vinovăție, pentru că circulă foarte mult mituri si neadevăruri despre România, multe dintre ele având mai curând legătură cu perioada comunistă, ori cu epoca tranziției galopante de la începutulanilor 90. România nu este o țară de lumea a treia, însă dacă nu va exista o strategie susținută pentru a face cunoscut mediului investițional american ce oportunități oferă țara noastră, vom rămâne la nivelul de junglă a speculanților. Încă privesc siderat marjele de profit înregistrate în sectorul imobiliar din România comparativ cu cel din SUA, ori alte state din Europa. Aici sunt profituri invariabil mai mari, tocmai pentru că nu există încă un echilibru între cerere și ofertă, iar cei pe care îi numiți „dezvoltatori” sunt în multe cazuri simpli speculanți aflați în goană după profituri demne de „casino”. Asta înseamnă lipsa unor entități puternice care să echilibreze piața. Iar rezultatul ar putea fi de tip win-win, respectiv profituri decente, dar consistente, pentru adevărații dezvoltatori, în vreme ce românii ar putea avea acces la locuințe de calitate la costuri rezonabile, și nu îndatorându-se până la sufocare.
Revenind la diferențele dintre privat și stat pot spune că dinamica și adaptabilitatea mediului privat este la un nivel ce ar putea concura de la egal la egal cu orice economie occidentală. Sunt însă sectoare de activitate ce au rămas apanajul statului, fiind prizoniere într-un sistem anchilozat, cu consecințe deosebit de negative. Un exemplu relevant este domeniul sanitar, unde privatizările sunt doar excepția, si unde statul controlează totul, însă nu reușește să modernizeze sistemul în acord cu etapa de dezvoltare tehnico-stiințifică în care ne aflăm. Acesta este primul pariu pe care vreau sa-l fac cu România. Stiu că nu va fi „a walk in the park”, însă când este vorba despre salvarea de vieți omenești, cu toții cred că trebuie să ieșim din zona de confort.”