Parlamentul poate schimba legea simbolurilor fasciste

Experți în drept constituțional consultați de Adevărul explică limitele prin care Legislativul poate modifica sau abroga legea privind simbolurile fasciste și legionare.

Cristina Munteanu 19 mai 2026 la 06:23

2 min citire 19 mai 2026, 06:23 · 2 min citire

Parlamentul poate modifica sau abroga o lege care a trecut deja de controlul Curții Constituționale, însă noul act trebuie să respecte la rândul lui Constituția. Explicația apare în analiza publicată marți dimineață de Adevărul, după scandalul legislativ privind interdicțiile aplicate simbolurilor fasciste și legionare.

Tema a revenit în Parlament după ce un grup de 42 de parlamentari naționaliști a inițiat o propunere care urmărește abrogarea legilor anti-extremism și anti-antisemitism, potrivit Adevărul. Proiectul a trecut de prima comisie de specialitate, iar liderul PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit ulterior despre o „eroare de judecată” și a anunțat că forma respectivă nu va merge mai departe.

Miza juridică este dacă Legislativul mai poate interveni asupra unei legi după ce Curtea Constituțională a respins o sesizare formulată împotriva ei. Bogdan Dima, profesor de drept constituțional, a explicat pentru Adevărul că o decizie de constituționalitate nu blochează Parlamentul pentru totdeauna în același domeniu de reglementare. Parlamentul rămâne autoritatea care adoptă, modifică sau abrogă legi.

Specialistul a precizat că o lege nouă de abrogare sau de modificare poate fi verificată separat de Curtea Constituțională, dacă este contestată. Controlul nu se mută automat de pe vechea lege pe noul proiect. Curtea analizează textul concret, procedura și motivele invocate în sesizare, inclusiv claritatea și previzibilitatea normelor.

Disputa are și o componentă politică. USR a criticat trecerea proiectului prin comisie, iar AUR și parlamentarii care susțin modificarea au invocat libertatea de exprimare și nevoia de a corecta prevederi considerate prea largi. PSD a încercat să se delimiteze de votul din comisie după reacțiile publice, potrivit aceleiași surse.

Legea vizată a fost adoptată la finalul anului trecut, după dezbateri legate de simbolurile fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și de limitele dintre protecția memoriei publice, cercetare, cultură și propaganda extremistă. Președintele Nicușor Dan a reclamat anterior la CCR lipsa de claritate a unor prevederi, dar sesizarea a fost respinsă.

Pentru cititor, efectul imediat nu este anularea interdicțiilor, ci deschiderea unei noi etape parlamentare. Proiectul trebuie să parcurgă procedura legislativă, iar orice formă adoptată poate fi atacată din nou la CCR înainte de promulgare. Până atunci, legislația în vigoare rămâne aplicabilă.