Premierul Ilie Bolojan a preluat interimar conducerea Ministerului Energiei într-un moment extrem de tensionat, marcat de instabilitate politică și presiuni majore asupra sistemului energetic. Mutarea vine într-un context în care deciziile rapide nu mai sunt doar necesare, ci critice pentru evitarea unor blocaje care ar putea afecta direct consumatorii și economia.
lie Bolojan a declarat că va prelua conducerea Ministerului Energiei. Acesta a vorbit despre importanța strategică a acestui domeniu pentru economia României și pentru populație. Sectorul energetic este văzut ca una dintre cele mai sensibile zone, atât din perspectiva costurilor, cât și a organizării și coordonării instituționale.
„Voi prelua acest portofoliu, având în vedere că zona de energie este una dintre problemele noastre importante, iar aspectele care țin de energie nu țin doar de acest minister, țin de companii care sunt în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, țin de ANR, care este o autoritate independentă și cu care trebuie să relaționăm și în felul acesta, cred că pot să fac ca lucrurile în acest domeniu să se accelereze pentru creșterea producției, pentru deparazitarea rețelelor și pentru a lua măsuri ca energia în România să fie mai ieftină”, a declarat Bolojan.
Premierul a explicat că domeniul energiei nu depinde exclusiv de Ministerul Energiei, ci implică mai multe instituții și companii aflate în coordonarea statului, inclusiv autorități independente. În acest context, coordonarea eficientă devine esențială pentru accelerarea reformelor.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță avertizează că această perioadă de interimat poate deveni fie un punct de stabilizare, fie o sursă suplimentară de haos, în funcție de modul în care este gestionată. „În teorie, pare bine, premierul are autoritate, poate tăia blocaje, poate forța colaborarea între ministere și poate impune disciplină companiilor de stat. În practică, însă, există un risc major: prim-ministrul nu are timp să fie și manager operațional de minister”, a transmis președintele Asociației Energia Inteligentă.
Acesta subliniază că simpla preluare a portofoliului nu este suficientă dacă nu există un mecanism clar de execuție. „Dacă Bolojan încearcă să conducă Energia din conferințe de presă și din cabinetul de la Palatul Victoria, interimatul va produce zgomot politic, nu rezultate”, avertizează Chisăliță. Soluția propusă este una pragmatică: premierul să stabilească un set limitat de decizii strategice, iar un nucleu tehnic din minister să le implementeze zilnic, conform Digi 24.ro.
Prioritatea zero indicată de expert nu este elaborarea unor noi strategii, ci controlul efectiv al sistemului. Acesta propune crearea unui comandament operațional săptămânal care să reunească instituțiile-cheie din domeniu: Transelectrica, ANRE, Romgaz, Nuclearelectrica și Hidroelectrica. Scopul ar fi obținerea unei imagini reale asupra situației: stocuri, producție, întârzieri în proiecte, racordări blocate sau riscuri financiare.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat joi propunerile pentru preluarea interimară a portofoliilor care vor rămâne vacante în urma demisiei social-democraţilor din Guvern, relatează Agerpres.
În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria, prim-ministrul a precizat că propunerea pentru conducerea interimară a Ministerului Sănătăţii este Cseke Attila, iar pentru portofoliul Agriculturii Tanczos Barna.
De asemenea, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ar urma să preia şi portofoliul Justiţiei, iar ministrul Apărării, Radu Miruţă, Ministerul Transporturilor.
Pentru preluarea responsabilităţilor vicepremierului Marian Neacşu, prim-ministrul o propune de Oana Gheorghiu.
„În câteva ore vom trimite atât demisiile, cât şi propunerea de înlocuire la Preşedinţie şi aşteptăm ca în zilele următoare să fie publicate aceste decizii în Monitorul Oficial, în aşa fel încât să se poată efectiv prelua responsabilitatea ministerelor de către miniştrii care au fost propuşi”, a menţionat Ilie Bolojan.
El a informat că în cursul zilei va avea o discuţie cu ministrul demisionar al Muncii Florin Manole şi cu Dragoş Pîslaru.
„Domnul Pîslaru a gestionat acest portofoliu, iar unul dintre proiectele importante este cel legat de jalonul din PNRR şi anume legea de salarizare. Prin urmare, o să am o întâlnire cu dânsul şi cu domnul ministru Manole la finalizarea acestei declaraţii, în aşa fel încât acest important jalon, care are o valoare de 700 de milioane de euro, să poată fi promovat în perioada imediat următoare”, a declarat premierul.
În ceea ce îl priveşte pe Cseke Attila, prim-ministrul a amintit că aceasta a mai condus Ministerul Sănătăţii, având totodată o importantă experienţă administrativă.
„Principalele probleme sunt legate de investiţiile în spitale, de derularea PNRR şi, evident, de angajamentele ministerului de a face propuneri pentru a se încadra în reforma administrativă, în legea privind reforma în administraţie, având în vedere că în perioada imediat următoare expiră termenele în care ministerul trebuie să vină cu propuneri”, a explicat el.
Ministerul Agriculturii urmează să fie preluat de vicepremierul Tanczos Barna, care să gestioneze proiecte de susţinere a procesării şi problemele privind pesta porcină.
„La Ministerul Agriculturii sunt acest tip de probleme care ţin de zone cu provocări importante de la pesta porcină, care este şi în responsabilitatea ANSVSA, dar şi alte probleme care ţin de proiectele de susţinere a procesării, în aşa fel încât să dezvoltăm acest domeniu”, a punctat Ilie Bolojan.
Conform acestuia, ministrul Cătălin Predoiu, propus pentru a gestiona portofoliul Justiţiei, are o experienţă „importantă” în domeniu.
„Pentru Cabinet, pentru proiectele pe care le avem este foarte important ca Ministerul Justiţiei să funcţioneze în bună regulă. Sunt foarte importante avizările, în aşa fel încât proiectele importante care vor trebui promovate, care sunt dificil de multe ori de argumentat, să fie avizate cu celeritate, în bune condiţii şi să evităm probleme care ţin de natură de neconstituţionalitate”, a spus premierul.
Va avea timp Ilie Bolojan să reformeze sistemul energetic din România?
Pe lista marilor mize se află și proiecte strategice precum Neptun Deep sau dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă Nuclear Power Plant. „Dacă produce gaze, dar România nu transformă asta în avantaj industrial, atunci am extras resursă, nu am făcut politică energetică”, avertizează Chisăliță .Reforma companiilor de stat rămâne, de asemenea, inevitabilă. „Nu ajunge să spui că te lupți cu ‘băieții deștepți’. Trebuie să lovești contractele netransparente, achizițiile dubioase și managementul slab”, punctează expertul.
În acest context complicat, interimatul lui Ilie Bolojan devine un test de capacitate administrativă. „În 45 de zile nu poți reforma sistemul energetic. Dar poți arăta că statul român este capabil să controleze, să decidă și să execute”, concluzionează Dumitru Chisăliță. Între timp, premierul a ajuns deja la Ministerul Energiei și a început preluarea atribuțiilor, chiar dacă procedura nu este complet finalizată. Presiunea este una imediată: evoluțiile din piață și contextul internațional influențează direct prețurile la energie și carburanți, iar orice întârziere în decizii poate avea efecte rapide asupra consumatorilor din România.
Secțiunea de comentarii va fi disponibilă în curând.