CERNOBÎL / BUCUREȘTI– Astăzi, 26 aprilie 2026, lumea marchează exact 40 de ani de la cea mai mare catastrofă nucleară civilă din istorie. În timp ce la nivel internațional atenția este concentrată pe securizarea actuală a sitului din Ucraina, pentru români, această dată rămâne un simbol al dezinformării și al panicii colective trăite sub regimul comunist.O noapte care a schimbat istoriaÎn noaptea de 26 aprilie 1986, la ora 01:23, reactorul nr. 4 al centralei de la Cernobîl a explodat în timpul unui test de siguranță eșuat. Deflagrația a aruncat în atmosferă o cantitate de radiații de 400 de ori mai mare decât cea de la Hiroshima, formând un nor radioactiv care a măturat Europa.Impactul asupra României: Tăcere, iod și „praf de la ruși”În 1986, autoritățile de la București au păstrat tăcerea timp de câteva zile, în timp ce norul radioactiv pătrundea deja pe teritoriul României, afectând în special zonele de nord și nord-est (Iași, Suceava, dar și Bucureștiul).Dezinformarea: Abia pe 1 mai 1986, la cinci zile după explozie, românii au fost informați oficial despre „creșterea nivelului de radiații”. În tot acest timp, populația ieșise la paradele de 1 Mai sub cerul liber.Pastilele de iod: Mulți români își amintesc și astăzi cum copiii au fost aliniați în școli pentru a li se administra soluție de iod (Lugol) sau tablete de iodură de potasiu, de multe ori fără explicații clare, generând o stare de teamă generalizată.Restricțiile alimentare: Populației i s-a recomandat brusc să spele riguros fructele și legumele, să evite consumul de apă de fântână și să nu lase copiii să se joace în iarbă sau în praf.“Îmi amintesc cum mama ne spăla pantofii la intrarea în casă de parcă ar fi fost infectați. Nu înțelegeam ce este acela un atom, dar înțelegeam frica din ochii părinților,” povestește un supraviețuitor al epocii pentru ediția de astăzi.

Moștenirea medicală și ecologicăDeși datele oficiale din acea perioadă au fost adesea manipulate, studiile ulterioare au sugerat o creștere a incidenței cancerelor tiroidiene și a altor afecțiuni derivate din expunerea la Iod-131 și Cesiu-137 în anii '90 și 2000, în special în rândul celor care erau copii în 1986 (generația „decretului”).Cernobîl în 2026: Între memorie și securitateAstăzi, zona de excludere de 30 de kilometri rămâne un laborator uriaș. Structura de protecție (Noul Sarcofag), finalizată în 2016, este proiectată să reziste până în anul 2116, însă instabilitatea regională din ultimii ani a readus spectrul insecurității nucleare în prim-plan.Mesajul ONU de astăzi este clar: “Cernobîl nu este doar o lecție despre fizica nucleară, ci o lecție despre onestitatea guvernanților față de cetățeni.”Cifrele dezastrului190 de tone de substanțe radioactive aruncate în aer.3/4 din Europa a fost contaminată.100 de ani– durata de viață estimată a actualului sarcofag metalic.24.000 de ani– timpul necesar pentru ca zona să devină din nou locuibilă în siguranță totală (timpul de înjumătățire al plutoniului).

foto: Adevărul