Cultura poate schimba orasul si comunitatea – un drum de la colectivitate spre comunitate .
Perioada de presiuni economice și schimbări structurale în activitățile aducătoare de venituri pe care o traverseaza Câmpia Turzii pune o amprentă severă asupra întregii comunități locale. În fața prăbușirii industriei metalurgice care era parte din spiritul comunității și în condițiile lipsei unei contraoferte economice de anvergură similară, s-au instalat deruta, lipsa de încredere, descurajarea, uneori înstrăinarea.
Valorile locale, la care oamenii locului se raportează, par a se fi diluat, par a nu mai fi suficiente pentru a-i ajuta să facă față acestor provocări dure. Autoritatile locale din Câmpia Turzii trebuie să conștientizeze faptul că se impune activarea comunității locale în modalități inovative și foarte concrete, prin care aceasta să fie expusă unor exemple semnificative, să fie antrenată în experiențe directe, cu efecte în regenerarea interesului, în generarea de idei și implicarea în soluții pentru dezvoltare locală sustenabilă.
Această abordare necesită integrarea unei multitudini de aspecte importante pentru comunitate și presupune orientarea către implementare, către acțiune, în condițiile în care mentalitatea este componenta cu cel mai ridicat grad de inerție. În acest context a fost elaborată prima strategie culturală de dupa 1989 ,,Strategia de Dezvoltare Culturală a Comunității Câmpia Turzii.”
Acţiunea sociala este o componentă socială deosebit de importantă. Este activitatea desfasurată de un individ, este socială în măsura în care comportamentul său se modifică prin acţiunea altui individ, în temeiul unor valori sau simboluri acceptate de membrii unui grup sau ai unei societaţi.
Atunci când cetăţeanul nu este interesat sau dezamăgit de anumite laturi ale vieţii sociale, se lasă în vârtejul unor acţiuni politice, sociale care de cele mai multe ori nu îi sunt favorabile pe termen mediu şi lung. Se transformă practic într-un sclav, acceptând tacit, schimbările socio-economice, care de cele mai multe ori el nu rezonează cu acestea.
De asemenea, există şi concepţia elitistă, care vede în participarea individului la viaţa social-politică a comunităţii ca un act fără valoare, care sfidează validitatea judecăţii cetăţenilor asupra interesului colectiv. Practic, acesta este exclus, devenind un simplu consumator, pasiv, incapabil să participe la viaţa politică.
