Speranțele participării echipei naționale a României la campionatul mondial de fotbal din anul viitor din Rusia s-au spulberat sâmbătă seara la Varșovia.
România a fost învinsă de Polonia fără drept de apel. Toate declarațiile făcute înainte de meci de către staff-ul si jucătorii naționalei, cum că mergem să învingem, nu au avut în niciun fel acoperire în ceea ce s-a intamplat pe teren. Condițiile în care urma să se desfășoare partida nu ne erau favorabile. Echipa Poloniei reprezintă la ora actuală o forță în fotbalul european, formată fiind din jucători valoroși care activează în cele mai bune campionate de pe continent și având un antrenor echilibrat care știe să pună în valoare fotbaliștii pe care îi are la dispoziție.
În al doilea rând meciul din capitala Poloniei se desfășura în fața unor suporteri înflăcărați care crează o atmosferă formidabilă în susținerea echipei favorite. Cunoscând condițiile desfășurării partidei, singura noastră șansă de a mai spera la un loc ce asigura participarea la campionatul mondial era victoria. Ca sa o obții, trebuie sa dai un gol mai mult decât adversarul ! Simplu ! Si să faci un joc care să justifice dezideratul.
Pe teren, lucrurile au stat totalmente diferit. Am jucat cu cinci fundași, patru mijlocași si un vârf, Andone, izolat complet si astfel fără șanse în fața apărării poloneze. Jocul nostru jalnic a fost cel al unei echipe mici, care se apără în fata unei echipe dintr-o categorie mult superioară si care speră să treacă timpul si să scape cu fața curată si de necazul de a fi pe teren 90 de minute. Un joc la „ciupeală”, rușinos pentru o echipă cu pretenții de a se prezenta la un campionat mondial.
Apărarea, asa numeroasă cum a fost, a gafat impardonabil pentru niste jucători de liga a III-a. Toate golurile polonezilor au fost urmarea unor greșeli incredibile. Săpunaru l-a luat de gât pe Lewandovski în careu când mingea era încă departe de cei doi si penalty-ul a fost o formalitate pentru excepționalul atacant polonez. La al doilea gol , același Lewandovski îi ridiculizează pe Chiricheș si Săpunaru și înscrie simplu cu o lovitură de cap.
În sfârșit , Tosca ratează o preluare simplă pentru un junior fără pretenții si intră direct în glezna unui adversar. Lovitura de pedeapsă este transformată impecabil de același Lewandovski. Nu mai punem la socoteală imensa ratare a vârfului polonez, care a vrut să-l dribleze si pe Tătărușanu pentru ca umilința să fie totală, dar portarul nostru a respins incredibil.
S-a mai dus o campanie de calificare la un campionat internațional și rezultatul este același: rămânem în afara fotbalului de clasă. Cu o mentalitate ca cea etalată pe teren sâmbătă seara, cu o organizare a fotbalului românesc, haotică si fără un sens perceptibil, cu diletanti sau chiar răuvoitori în poziții de decizie, șansele de redresare a fotbalului românesc sunt nule.
Să sperăm, ca tot românul naiv, într-o altă prestație în partida cu Chile, care va avea loc marți la Cluj.
Șerban Rădulescu
