Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a primit miercuri, 5 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, vizita Directorului General al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), domnul Roberto Azevêdo. Această vizită face parte dintr-o serie de întâlniri care au scopul de a consolida cooperarea economică internațională din cadrul și prin intermediul OMC.
În debutul întrevederii, domnul Roberto Azevêdo a ţinut să aprecieze progresele semnificative pe care România le-a făcut în ultima perioadă, ca membru al Uniunii Europene și ca economie de piață consolidată.
Printre subiectele discutate s-au aflat şi tendinţele globale actuale în domeniul politicilor economice, precum și teme aflate pe agenda reuniunii G20 de la Hamburg, din 7-8 iulie a.c. În ciuda faptului că politicile comerciale sunt aproape permanent supuse tentaţiilor protecţioniste, au fost evidențiate progresele economiei mondiale tocmai în contextul oportunităților economice oferite de comerțul liber.
Preşedintele României a apreciat rolul și contribuțiile Organizației Mondiale a Comerțului la cooperarea economică internațională, prin promovarea liberalizării comerțului internațional. De asemenea, a fost subliniată ideea că procesul de liberalizare a schimburilor comerciale a adus beneficii deopotrivă țărilor dezvoltate și celor aflate în dezvoltare, prin accesul la produse de calitate superioară, crearea de locuri de muncă, sporirea fluxului de investiții străine directe, transferul de tehnologii și inovații.
În cadrul discuțiilor s-a arătat că beneficiile comerţului liber sunt cu atât mai evidente cu cât politicile economice se vor raporta, în mod consecvent, la principiile economiei de piaţă, prin promovarea liberului schimb nu doar la nivelul relaţiilor economice internaţionale, ci şi în raport cu mediile de afaceri de la nivel naţional.
Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat faptul că orientarea către competitivitate necesită și o flexibilitate sporită, în special în sfera pieţei muncii. În acest sens, se impune regândirea profundă a rolului sistemului educaţional în dezvoltarea unei economii dinamice și inovative, prin care să fie valorificate avantajele competitive de care dispunem și, în plus, să fie prefigurate soluții prospective pentru economia viitorului, bazată tot mai mult pe digitalizare și inovație tehnologică.
Nu în ultimul rând, au fost abordate şi provocările actuale cu care se confruntă Uniunea Europeană, nu doar cele referitoare la Brexit, ci şi cele privitoare la politicile prin care statele membre încearcă să susțină sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, antreprenoriatul, creativitatea şi inovaţia.
