În ședința CSAT de miercuri dimineață, România va analiza o cerere venită din partea Statelor Unite marți, 10 martie 2026. Americanii ar vrea să folosească baza de la Mihail Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu.
Este o informație furnizată de surse guvernamentale care nu au oferit însă detalii privind natura acestor intervenții. Cert este că Administrația prezidențială a confirmat oficial că a convocat mâine Consiliul Suprem de Apărare a țării pentru a discuta, printre altele, posibilitatea dislocării temporare în România a unor capabilități militare.
Astfel, președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc miercuri, 11 martie 2026, ora 09:30, la Palatul Cotroceni.
O eventuală dislocare de avioane și trupe americane în România, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, ar putea avea consecințe juridice și militare importante pentru București. Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu avertizează că, dacă aeronavele ar participa la operațiuni de luptă împotriva Iranului plecând de pe teritoriul României, statul român ar putea fi considerat parte implicată în conflict, ceea ce ar ridica probleme de drept internațional și ar putea aduce riscuri de securitate. Statele membre ale Uniunii Europene care se vor alătura atacurilor lansate de SUA și Israel împotriva Iranului vor deveni „ținte legitime” pentru represaliile iraniene, a declarat ministrul adjunct de Externe al Iranului, Majid Takht-Ravanchi, în urmă cu câteva zile.
Subiectul ajunge pe agenda CSAT
Posibila dislocare a unor capabilități militare americane în România urmează să fie analizată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Potrivit comandorului în rezervă Sandu Valentin Mateiu, solicitarea are la bază acordurile militare dintre România și Statele Unite, semnate în 2005 și consolidate ulterior în 2015.
„Am să le separ. Mai întâi, avem trecut pe agenda CSAT-ului această cerere a aliatului în baza acordurilor din 2005, consolidat în 2015, privind dislocarea unor capabilități militare. Și aici lucrurile sunt clare – convocarea CSAT, iar o decizie în situația în care este un element major, și Parlamentul”, a declarat Mateiu, într-o declarație pentru Digi24.
El spune că această solicitare trebuie analizată separat de contextul războiului din Orientul Mijlociu.
„Un alt lucru este că această dislocare vine în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Și aici putem vorbi, teoretic, doar teoretic, despre ce ar însemna dislocarea unor avioane de luptă sau de realimentare în zbor aici și implicarea lor în acțiunile de luptă din Orient Mijlociu”, explică acesta.
Administrația Prezidențială a anunțat că pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:
• ”Situația din Orientul Mijlociu. Implicații pentru România;
• Evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România;
• Analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare”.
Surse oficiale au precizat pentru Știrile Pro TV că anunțul Administrației Prezidențiale privind ”analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare” se referă la o cerere a SUA, care solicită permisiunea României să folosească baza de la Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu.
Într-o astfel de situație va fi nevoie, însă, și de aprobarea Parlamentului.
Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu este una strategică
Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu este una strategică având în vedere poziționarea ei. În ultimii ani, s-au facut investiții masive în infrastructură iar acum baza poate primi și cele mai mari aeronave militare ale armatei americane.
Baza a fost folosită inclusiv vara trecută de avioanele britanice care au sprijinit atacurile americano-israeliene asupra Iranului. De asemenea, încă din 2003, baza de la Kogălniceanu a fost folosită ca pod aerian în războaiele din Iraq și Afganistan.
În acest moment, în România se mai află aproximativ 1000 de militari americani după ce Donald Trump a cerut anul trecut retragerea unor efective din Europa.
Cei mai mulți sunt staționați in bazele Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu.
La Deveselu se află scutul american anti-rachetă, menit să protejeze țările NATO de orice amenințare venită dinspre răsărit.
Președintele Nicușor Dan: ”N-o să plângem Republica Islamică Iran”
Recent, președintele Nicușor Dan a declarat că România nu are de ce să ”plângă” Iranul din cauza situației dificile în care se află acum, în condițiile în care regimul de la Teheran ”și-a terorizat proprii cetățeni” și care a refuzat să coopereze cu organismele internaționale ”în problema nucleară”.
”Legat de situația din Orientul Mijlociu, nu am convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării și nu îl vom convoca, cât lucrurile nu prezintă un pericol imediat direct pentru România. În schimb, evident că toate lumea din structurile tehnice cooperează și toate rapoartele de care vorbea domnul președinte, ale noastre, le am și eu de la structurile militare.
Prioritatea pentru noi este să ne asigurăm că cetățenii români care au fost prinși de conflict în regiune pot să revină acasă. Și aici, cu totul, sunt cam 5000 de români care nu sunt rezidenți în toate țările din regiune, și ei sunt în contact cu Ministerul de Externe. Cei care sunt mai vulnerabili încep să fie aduși cu pe cheltuiala statului român. Cei care sunt în alte categorii sunt ajutați să vină pe cheltuiala lor proprie. Pe chestiunea asta suntem în control.
Ca un comentariu despre situația din Golf, n-o să plângem Republica Islamică Iran. Nu e vorba de iranieni, e vorba de un regim care a sponsorizat terorismul în regiune și care a destabilizat regiunea ani la rând, care și-a terorizat propriul popor și care nu a avut rezonabilitatea de a coopera cu organismele internaționale în problema nucleară, și care, din aceste motive, a fost supusă sancțiunilor europene. Ăsta este comentariul pe care îl fac.” – a spus președintele Nicușor Dan, joi, 5 martie, aflat în vizită oficială în Polonia.
