Avram Gal, PSD Cluj: România a ajuns țara care oferă tot — mai puțin siguranță propriului popor. În loc să-și întărească apărarea aeriană, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, continuă tradiția simbolurilor sterile: cumpărăm avioane second-hand din Olanda la prețul „modic” de un euro, dar nu pentru piloții români, ci pentru a antrena piloții ucraineni. O operațiune prezentată drept gest de solidaritate, dar care, în esență, înseamnă un singur lucru: transferul capacităților și al resurselor strategice din România spre exterior.
În timp ce alte state investesc masiv în modernizarea propriei apărări, România devine tot mai mult o platformă de antrenament și tranzit, nu o forță reală. Avioanele vin din Olanda, dar baza rămâne aceeași: hangarele nu sunt gata, infrastructura e blocată în birocrație, iar dotările proprii rămân pe hârtie. În loc de o strategie națională de consolidare a apărării, trăim din „gesturi simbolice” și lozinci despre solidaritate.
Cât timp vom mai confunda generozitatea cu neglijența strategică? Într-o regiune în care fiecare stat își ridică standardele militare, România se golește de resurse sub pretextul cooperării. Nu mai suntem un aliat, ci o dependență militară mascată, un teritoriu care își consumă propriul potențial pentru a servi interesele altora.
Fără o viziune clară, fără investiții în aviația română, vom rămâne doar o zonă de survol, nu o țară capabilă să-și apere cerul.
P.S. Solidaritatea e un gest nobil, dar nu ține loc de apărare. O țară care își uită propria armată nu mai apără nimic — nici pe alții, nici pe sine.
