Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, gândită încă din anii ’70 ca soluție de echilibrare a sistemului energetic național, și care a avut parte de un lung șir de restartări și opriri ale proiectului, intră oficial într-o nouă fază: gigantul francez EdF și Hidroelectrica se asociază să facă centrala de 1.000 MW.
VEZI MAI MULTE DETALII PE ECONOMICA.NET
“Aprobarea:
(i) Înființării de către SPEEH Hidroelectrica SA împreună cu EDF power solutions International a unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) în cote egale de 50% – 50% fiecare;
(ii) Acordului Acționarilor (Shareholders Agreeement, SHA) care urmează a fi încheiat de către SPEEH Hidroelectrica SA cu EDF power solutions International, prin care se definesc termenii și condițiile privind modul de funcționare al unei companii (societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) care va fi înființată de către părți în vederea dezvoltării proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița – Investiția/ Oportunitatea Propusă”.
Aceasta este una dintre deciziile care vor fi suspuse aprobării acționarilor Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat, în ședința din 27 ianuarie 2026.
Hidrocentrala veche de peste 50 de ani
Este de fapt resuscitarea mega-proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, de 1.000 MW, un proiect vechi de peste 50 de ani, gândit să echilibreze sistemul energetic național prin sistemul de turbină (producție de energie) – pompaj (consum de energie), în situațiile în care este prea puțină sau prea multă energie în sistem raportată la consum.
“Construirea şi funcţionarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti are numeroase avantaje:
- îmbunătăţeşte regimul de funcţionare a centralei atomo-electrice de la Cernavodă, mai ales în perspectiva construirii Unităţilor 3 şi 4, dar şi a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin transferul de energie electrică de la gol, la vârf de sarcină;
- participă la reglajul frecvenţă – putere; asigură rezerva terţiară rapidă; asigură rezerva de avarie de scurtă durată;
- asigură condiţii optime pentru funcţionarea centralelor electrice intermitente regenerabile;
- furnizează putere reactivă şi funcţionarea în regim compensator, asigurând respectarea standardelor de calitate a energiei electrice;
- îmbunătăţeşte participarea SEN la piaţa unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranţă pe ansamblul SEN şi creşte posibilitatea exploatării SEN în condiţii tehnice şi economice superioare”,
scria într-o prezentare în care statul român cerea actualizarea unui studiu de fezabilitate vechi, etapă preliminară care a fost și ea ratată – nu a venit nimeni la licitație cu o ofertă acceptabilă.
