Judecătorii Curții Constituționale au amânat din nou, miercuri, 8 octombrie, pronunțarea în cazul pensiilor speciale ale magistraților, fiind anunțată data de 20 octombrie. De asemenea, a fost amânată și decizia privind măsurile fiscale.
Instanțele de judecată și parchetele din țară și-au suspendat activitatea pe termen nedeterminat, ocupându-se doar de cazurile urgente, în semn de protest.
Înalta Curte de Casaţie de Justiţie a depus la CCR o sesizare în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.
Este pentru a doua oară când judecătorii au amânat această decizie foarte importantă, în condițiile în care premierul Ilie Bolojan a evitat să spună dacă va demisiona în cazul în care modificările sunt declarate neconstituționale.
Și sesizările privind măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan au fost amânate din nou
Tot astăzi, Curtea Constituţională a României a amânat pentru 20 octombrie sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT cu privire la trei legi din Pachetul II de măsuri de reformă asumate prin angajarea răspunderii de Guvernul Bolojan.
La şedinţa din 24 septembrie, instanţa constituţională a amânat o decizie în privinţa a patru dintre proiectele Guvernului, atacate de partidele din Opoziţie, precum şi a proiectului – din acelaşi pachet – privind reforma pensiilor magistraţilor, contestat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Motivația AUR
Alianţa pentru Unirea Românilor a susţinut în sesizările trimise Curţii Constituţionale că proiectele au fost adoptate „fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic”.
De menționat că, potrivit Constituției, Guvernul poate adopta proiecte de legi fără a le mai trece prin dezbaterea și votul obișnuit în Parlament, dacă își asumă răspunderea în fața Legislativului.
Parlamentul poate bloca însă proiectul Guvernului prin moțiune de cenzură, în termen de 3 zile de la prezentarea asumării răspunderii. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul este demis, iar textul asupra căruia și-a asumat răspunderea este respins.
Totuși, AUR susține că:
„Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea ‘urgenţei’ pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se arată într-un comunicat al AUR.
În 24 septembrie, CCR a amânat o decizie privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi pe obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, pe Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pe cea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, depuse de Opoziţie.
